Încapsularea plăcilor de azbociment
Din anii ’50 până în anii 80, azbestul a fost utilizat pe scară largă în programele de construcții din toată Europa. Azbestul a fost perceput ca un produs care ar putea oferi o metodă mai ieftină de protecție împotriva incendiilor dar și un bun termoizolant. Dar în ciuda popularității de care s-a bucurat pentru un timp destul de lung, azbestul reprezenta un pericol pentru sănătatea oamenilor.
Pericolul dat de azbest
În anii 90 s-a descoperit că, în cazul deteriorării, plăcile de azbest pot cauza probleme majore de sănătate. Motivul este bine cunoscut: expunerea la azbest crește riscul apariției cancerului pulmonar de până la 6 ori, dar și al căilor respiratorii superioare, al esofagului și al rinichiului, după inhalarea fibrelor microscopice degajate inclusiv de plăcile de azbociment folosite pe acoperișuri.
Din 1990 au apărut reglementări de restricționare a utilizării azbestului, iar din 1 ianuarie 2005, ca urmare a unei directive a Comisiei Europene, a fost interzisă total utilizarea și comercializarea produselor care conțin azbest.
În România, printr-o hotărâre de Guvern din 15 aprilie 2006, azbestul a fost scos în afara legii. Totuși, există HG nr. 734/2006 care prelungește folosirea azbestului: „produsele care conțin azbest și care au fost instalate sau se aflau în funcțiune înainte de data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viață al acestora”, adică, uneori, mult peste speranța de viață a oamenilor. Cumva ironic, azbocimentul apare chiar pe multe blocuri reabilitate cu fonduri europene.
Majoritatea produselor din azbociment sunt plăci de acoperiș și placare. Aceste materiale au fost utilizate pe scară largă, estimând peste 1,5 milioane de proprietăți în industrie, cu conținut în pereți și acoperișuri. Multe companii au început să îndepărteze plăcile de azbest cu firme autorizate. Acest lucru este extrem de costisitor și laborios.
Încapsularea azbocimentului în poliuretan
Executivul pentru sănătate și siguranță spune în Regulamentul privind controlul azbestului din 2012: „dacă produsele din azbociment sunt într-o formă rezonabilă și nu pot fi deteriorate, pot fi lăsate în situ, starea lor fiind monitorizată și evaluată periodic”.
Pentru a scăpa de problema azbestului fără costuri prea mari, multe clădiri au fost încapsulate cu izolație poliuretanică cu celule închise. Prin urmare, se rezolvă problema azbestului dar și împiedică formarea condensului. Soluția este pulverizată pe membrana interioară la o grosime de 2,5 cm sau mai mare dacă este necesară o anumită rezistență termică. Izolația poliuretanică se aplică sub formă lichidă și se solidifică în 60 de secunde pentru a forma o barieră solidă, dar flexibilă.
Aceasta sigilează fibrele și împiedică expunerea la azbociment. În același timp, încetează degradarea azbestului. De asemenea, oprește eliberarea fibrelor periculoase, dar oferă și valori ridicate ale rezistenței termice, reducând consumul de energie și crescând eficiența. Evident, acest lucru îmbunătățește acreditările ECO / Green ale clădirii.
Pot fi efectuate aplicări exterioare și pe acoperișurile și pereții din azbest din ciment atunci când sunt expuși pentru perioade lungi de timp la elementele naturale. Aceste structuri se erodează de-a lungul anilor și sunt afectate de schimbările termice, ceea ce înseamnă pierderi și perturbări ale fibrelor de azbest. Metoda noastră de acoperire poliuretanică și elastomerică rezistă la intemperii, încapsulează, reduce amprenta de carbon și oferă performanțe termice excepționale.
În ultimii zece ani am reușit să încapsulăm câteva zeci de mii de metri pătrați de azbociment, în special la hale vechi care trebuiau recondiționate. Ai aceeași problemă cu azbocimentul și cauți o soluție? Contactează-ne pentru a-ți oferi mai multe detalii.